II. Structura lecĠiei de educaĠie fizică II. 1. Evoluţia structurii lecţiei de educaţie fizică Problematica structurii lec iei de educa ie fizic este una de mare importan , fapt ce a determinat, pe parcursul timpului, o evolu ie a acesteia dar şi discu ii între specialiştii domeniului. Strucrura lec iei de educa ie fizic reprezint o succesiune de momente/faze/secven e/verigi/ p r i etc., într-o unitate de timp alocat (de obicei 50 min.), care sunt diferen iate prin obiective, con inut, durat şi metodologie. Structura lec iei de educa ie fizic a avut o evolu ie permanent . O vreme aceasta a fost structurat pe p r i apoi pe verigi. II.1.1. Structura lecĠiei de educaĠie fizică pe părĠi În decursul timpului lec ia structurat pe p r i a avut la rândul ei o evolu ie: la început lec ia a fost structurat pe trei p r i, stabilizându-se la aceast structur o bun perioad de timp, dup care s-a trecut la structura pe patru p r i. Lecţia de educaţie fizcă pe trei părţi avea urm toarea structur : partea preg titoare, partea fundamental şi partea de încheiere. Fiecare dintre p r i avea obiective specifice ce urmau a fi îndeplinite, dup cum urmeaz : 1. Partea preg titoare urm rea îndeplinirea urm toarelor obiective: organizarea colectivului, ridicarea st rii emo ionale, preg tirea organismului pentru efort, influen area selectiv a aparatului locomotor. 2. Partea fundamental avea ca obiective instructiv-educative ce urm reau realizarea temelor lec iei şi dezvoltarea calit ilor motrice. 3. Partea de încheiere era destinat reducerii excitabilit ii neuro-musculare, revenirea indicilor marilor func iuni la parametrii ini iali, aprecieri şi recomand ri. Aceast structur este înc practicat în cadrul procesului de antrenament sau în kinetoterapie, adic acolo unde con inutul şi obiectivele lec iilor sunt mai restrânse. Lecţia de educaţie fizcă pe patru părţi a urmat celei pe trei p r i şi s-a f cut prin diferen ierea fostei prime p r i (preg titoare) în altele dou rezultând astfel dou p r i: partea introductiv şi partea preg titoare. Iat obiectivele ce urmau a fi îndeplinite în fiecare dintre cele patru p r i: 1. Partea introductiv cu obiective organizatorice şi de ridicare a st rii emo ionale. 2. Partea preg titoare cu un con inut orientat spre angrenarea treptat a organismului în efort şi prelucrarea analitic a aparatului locomotor. 3. Partea fundamental cu aceleaşi obiective ca cele prezentate la structura pe trei p r i. 4. Partea de încheiere cu aceleaşi obiective ca cele prezentate mai sus. Aceste structuri ofereau mai mult libertate profesorului în organizarea lec iei, în repartizarea mijloacelor corespunz tor gândirii sale metodice. Cu toate acestea, l sând la latitudinea profesorului conducerea activit ii pe intervale mari de timp, cu obiective complexe, puteau apare greşeli sau omisiuni. II.1.2. Structura lecĠiei de educaĠie fizică pe verigi În prezent, structura lec iei de educa ie fizic este realizat pe „verigi” sau „momente” etc., eşalonând con inutul pe unit i mici într-o succesiune cursiv (coerent ) cu caracter constant. Actuala structur a lec iei de educa ie fizic este reprezentat prin intermediul unui num r de opt verigi, dup cum urmeaz : 1. Organizarea colectivului de elevi; 2. Preg tirea organismului pentru efort („Înc lzirea” general a organismului); 3. Prelucrarea analitic a aparatului locomotor (numit şi „Influentarea selectiv a aparatului locomotor” sau mai vechi „Optimizarea dezvolt rii fizice”); 4. Dezvoltarea/educarea (sau verificarea) calit ilor motrice viteza sau îndemânarea; 5. Realizarea temelor lec iei („Înv area, consolidarea, perfec ionarea sau verificarea deprinderilor şi/sau priceperilor motrice”); 6. Dezvoltarea/educarea (sau verificarea) calit ilor motrice for a sau rezisten a; 7. Revenirea organismului dup efort (numit şi „liniştirea” organismului); 8. Aprecieri şi recomand ri. Evolu ia structurii lec iei de educa ie fizic şi similitudinea obiectivelor instructiv-educative dar şi a con inuturilor poate fi redat schematic ca în fig. nr. 3. STRUCTURA PE 4 PĂRğI STRUCTURA PE VERIGI PARTEA INTRODUCTIVĂ PARTEA PREGĂTITOARE PARTEA PREGĂTITOARE V 1 STRUCTURA PE 3 PĂRğI V2 V3 V4 PARTEA FUNDAMENTALĂ PARTEA FUNDAMENTALĂ V5 V6 PARTEA DE ÎNCHEIERE V7 V 8 PARTEA DE ÎNCHEIERE Fig. nr. 3 Evolu ia structurii lec iei de educa ie fizic Aceast structur pe verigi, încadreaz profesorul/înv torul într-un sistem de limit ri care îl dirijeaz , în mod necesar spre realizarea succesiv a tuturor obiectivelor instructiv-educative. Totuşi, profesorul/înv torul are posibilitatea de a alege unele variante structurale determinate de condi iile în care se desf şoar activitatea şi de gândirea sa metodic , precizând c lec iile de educa ie fizic se desf şoar pe baza program rii (anticipate) con inutului şi op iunii pentru formele structurale adecvate. Teoretic, lec ia de educa ie fizic este compus din opt verigi care pot fi prezente în totalitate, în fiecare lec ie, sau în mod selectiv. Astfel, distingem verigi care fac parte din structura oric rei lec ii şi verigi care pot s lipseasc . Din prima categorie fac parte verigile care creeaz premizele bunei desf şur ri a con inutului de baz (primele trei verigi), veriga în cadrul c reia se realizeaz temele lec iei şi ultimele dou verigi destinate revenirii organismului şi aprecierilor şi recomand rilor. Pot lipsi verigile pentru dezvoltarea calit ilor motrice, simultan sau alternativ. În acest sens, profesorul/înv torul poate opta pentru prezen a celor dou verigi în lec ie (a IVa şi a VI-a), dup cum poate opta pentru num rul temelor în lec ie, realizabile în veriga rezervat acestui obiectiv. Aceste op iuni sunt posibile deoarece, prin folosirea unor sisteme de ac ionare în cadrul celorlalte verigi ale lec iei, se pot ob ine finalit i similare, adic cele care vizeaz dezvoltarea calit ilor motrice. În unele situa ii, prezen a celor dou verigi destinate dezvolt rii calit lor motrice în cadrul unor lec ii de educa ie fizic , pot fi, prin obiectivele şi con inutul lor, incompatibile cu con inutul de baz al verigii a V-a, veriga tematic a lec iei, con inut prin care, de cele mai multe ori, se realizeaz implicit şi dezvoltarea calit ilor motrice. De asemenea, se recomand alternarea abord rii calit ilor motrice în cadrul unor sisteme de lec ii, sau cicluri semestriale etc. II.2. Conţinutul lecţiei de educaţie fizică şi legătura acestuia cu structura lecţiei Con inutul unei lec ii este constituit din totalitatea mijloacelor, metodelor şi procedeelor metodice, m surilor organizatorice şi ac iunilor, care se manifest în cadrul temporal şi material ale acesteia. Tot ceea ce se petrece în acest spa iu delimitat al lec iei, în vederea îndeplinirii obiectivelor instructiv-educative şi scopului didactic, constituie con inutul lec iei. Acesta este determinat de obiectivele educa iei fizice şcolare şi este stabilit (proiectat) în conformitate cu prevederile Programei de studii pentru disciplina Educa ie fizic . Capacitatea de îndeplinire a obiectivelor instructiv-educative este condi ionat de valoarea con inutului lec iei sub raportul calit ii şi cantit ii sistemelor de ac ionare folosite, variet ii acestora, nivelul de adecvare la particularit ile elevilor, valorificarea bazei materiale etc. Şi nu în ultimul rând de calitatea conducerii procesului de c tre profesor/înv tor. Con inutul lec iei este variabil, fiind dependent de o multitudine de factori îns , variantele posibile, trebuie s contribuie eficient la realizarea integral a obiectivelor instructiv-educative şi scopurilor didactice. El este alc tuit ca urmare a unui proces de selec ionare prealabil a sistemelor de ac ionare, de ra ionalizare cu scopul asigur rii randamentului activit ii. Con inutul diferen iaz lec iile, determin apartenen a lor la sistemul de lec ii şi asigur caracterul instructiv şi educativ al lec iei. El este structurat în conformitate cu criterii de ordin fiziologic, didactico-metodic sau pedagogic, în unit i (momente, verigi) particularizate prin obiective instructiv-educative, care se succed în ordine logic şi în mod cursiv. Fiecare verig dispune de sisteme de ac ionare specifice, forme de organizare şi de evaluare corespunz toare con inutului lor. Între structur şi con inut exist un raport de intercondi ionare, rolul determinant revenind con inutului. Structura corect contribuie la valorificarea superioar a con inutului, asigurând parcurgerea lui integral şi în condi ii organizatorice optime, în m sura în care acesta este valoros (bogat, atractiv, în concordan cu particularit ile colectivului, cu temele şi scopurile didactice, permite influen e formative etc.). II.3. Detalierea structurii lecţiei de educaţie fizcă pe verigi Organizarea con inutului lec iei, în succesiune metodic de realizare a obiectivelor instructiveducative, asigur succesul acesteia, în m sura în care sistemele de ac ionare folosite sunt eficiente. Vom încerca s prezent m în continuare cele opt verigi ale lec iei, precizând la fiecare: durata, obiectivele instructiv-educative, sistemele de acţionare şi modalităţile de organizare a activităţii, specifice fiec rei verigi. Veriga I: Organizarea colectivului de elevi (Debutul organizat al lec iei) • Durata acestei verigi: 2-3 minute. Debutul organizat al lec iei este un moment important al acesteia deoarece asigur premizele organizatorice şi emo ionale pentru buna desf şurare a activit ii. Acesta este considerat un moment „solemn” prin organizarea riguroas şi ceremonialul specific. • Obiective instructiv-educative: - Debutul organizat al lec iei (elemente de organizare a clasei); - Captarea aten iei şi trezirea interesului elevilor pentru activitate; - Formarea capacit ii de organizare şi autoorganizare; - Obişnuirea elevilor cu activitatea disciplinat , ordonat ; - Ridicarea st rii emo ionale a elevilor. În acest moment al lec iei, profesorul/înv torul de ine rolul principal, conducând activitatea în mod nemijlocit. În func ie de starea psiho-fizic a elevilor, el poate adopta conduita corespunz toare pentru a crea atmosfera propice şi îndeplinirea obiectivelor. În acest sens, poate recurge la forme organizatorice riguroase sau la forme nondirectiviste, lejere. Recomand m ca formele lejere, nondirectiviste de organizare s fie folosite mai rar şi cu mult pruden la clasele din ciclul primar. • Sisteme de acĠionare: O pondere însemnat o au exerci iile de ordine şi forma ii executate pe loc, acestea având roluri complexe, uşor de sesizat. Prezentarea raportului (dac se opteaz pentru aceasta), trebuie realizat în minim de timp şi s con in date care intereseaz în mod real buna desf şurare a lec iei (efectivul clasei, prezen i, absen i), aceast sarcin revenind elevului de serviciu din ziua respectiv . Recomand m s se foloseasc acest moment, în cadrul lec iilor de educa ie fizic , începând cu clasa a III-a. Dup raport, elevul de serviciu îşi ocup locul lui în forma ie sau se plaseaz în fruntea acesteia, alternând astfel elevii la conducerea forma iei. Profesorul/înv torul verific inuta elevilor, starea de s n tate şi constat de asemenea, starea psihic a elevilor, comporatmentul acestora. Se anun succint temele lec iei, accentuând aspectele atractive ale lec iei ce urmeaz s se desf şoare. Se pot folosi scurte povestiri în leg tur cu temele lec iei. Se execut exerci ii de ordine pe loc (alinieri, pozi ii, întoarceri, ruperi de rânduri şi realinieri eventual pe alte amplasamente, comenzi combinate, forma ii de adunare, treceri dintr-o forma ie în alta, treceri din forma ie de adunare în forma ie de deplasare (de marş). Cu aceast ocazie se înva şi se consolideaz asemenea ac iuni sub comanda profesorului/înv torului sau a elevilor. În prima verig se pot practica jocuri de aten ie („Comanda invers ”, „F asta, f aşa”), comenzi surpriz , alinieri, formarea de linii sau şiruri cu efective impuse, formarea de grupe neordonate şi revenire în forma ie etc. În cazul în care colectivul de elevi afişeaz o stare de apatie, de demobilizare, atunci când se prezint la lec ie, se impune folosirea mijloacelor atractive şi jocurilor, pentru crearea st rii de emula ie favorabile; în situa ia în care elevii sunt într-o stare de excitabilitate ridicat , de incapacitate de concentrare sau indisciplin , se recomand folosirea mai insistent a exerci iilor sub comand , a exerci iilor de aten ie. • Organizarea activităĠii Profesorul/înv torul adopt forma iile corespunz toare efectivelor, bazei materiale şi cerin elor metodice ale verigii. Se folosesc fecvent forma ii de adunare, fetele sunt plasate în flancul drept, to i elevii fiind alinia i dup în l ime în ordine descresc toare. Veriga II: Pregătirea organismului pentru efort • Durata verigii: 3-5 minute. Veriga este prezent în toate lec iile, con inutul ei este îns adaptat tematicii de baz a acestora. Se desf şoar în deplasare în vederea angren rii treptate a elevilor în efort. • Obiectivele instructiv-educative - Activizarea treptată a marilor funcţiuni. La sfârşitul verigii, F.C. trebuie s ajung la aproximativ 120 bătăi pe minut, iar frecvenĠa respiratorie în jurul a 24 de respiraĠii pe minut. În aceast verig se realizeaz „înc lzirea” organismului ca premiz a eforturilor care urmeaz . - Asigurarea excitabilităţii optime a sistemului nervos central. Se realizeaz aşa-zisa „b t torire a c ilor nervoase” lucru ce favorizeaz viteza de transmitere a influxului nervos dar se ob in şi efecte psihice favorabile. - Educarea percepţiilor spaţio-temporale şi ritmului. Sistemele de ac ionare folosite contribuie la formarea capacit ii de încadrare a elevului în dimensiunile spa iale şi temporale ale activit ii. Educarea ritmului prin sesizarea şi reproducerea caracteristicilor acestuia, prin încadrarea în activitatea ritmat al turi de colegi, activitate propus şi dirijat de c tre profesor/înv tor (imprim ritmul şi tempo-ul necesar prin semnale auditive sau muzic ). - Creşterea interesului pentru activitate, ca premiz a activit ii conştiente şi active. Se ob ine acest lucru prin abordarea unor sisteme de ac ionare interesante (uneori chiar neobişnuite), amuzante şi eficiente. • Sisteme de acĠionare - Elemente din „şcoala mersului” (variante de mers) care urm resc corectarea mersului, prelucrarea articula iilor şi musculaturii care ac ioneaz în mers, influen area calit ilor motrice. Exemple: mers rotat, mers pe marginea extern sau intern a labelor picioarelor, mers pe vârfuri, pe c lcâie, cu picioarele întinse, semiflexate sau flexate, cu vârfurile orientate spre interior, spre exterior, mers şchiop tat, cu pas al turat, cu pas încrucişat, toate acestea cu deplasare înainte, înapoi sau lateral. Mers cu caracter de for : mers fandat, mers ghemuit, mers şchiop tat cu un picior pe banca de gimnastic , cel lalt pe sol. Mers cu caracter de vitez : mers cu paşi m run i şi frecven mare, marş sportiv şi variantele prezentate anterior, executate în condi ii de rapiditate. Mers cu caracter de îndemânare: mers în condi ii de echilibru în diferite pozi ii şi sensuri, cu trecere peste obstacole aşezate la intervale egale sau nu, mers cu manevrarea unor obiecte (mingi, bastoane etc.), mers cu schimbarea frecvent a procedeului, a vitezei de deplasare, frecven ei paşilor, lungimii lor. Varia ii de paşi din gimnastica ritmic . - Elemente din „şcoala alergării” (variante de alergare). Se folosesc variantele de mers descrise mai sus dar în condi ii de alergare. În succesiunea metodic se execut alergare cu joc de glezne, alergare obişnuit , alergare cu atingerea şezutei cu c lcâiele (cu pendularea gambei înapoi), cu picioarele întinse înainte sau înapoi, cu pas s ltat, cu genunchii sus, cu pas s rit. În alegerea şi programarea exerci iilor de mers şi alergare se impune aten ie în ceea ce priveşte respectarea regulilor principiului accesibilit ii. - Variantele prezentate pot fi înlocuite într-o m sur rezonabil prin elemente de dans modern sau popular: pas de vals, galop, polca, de mazurc , pas de hor , coasa, sârb , ritmuri oşeneşti etc., mai ales când se lucreaz în interior unde se poate folosi muzica adecvat . - Săriturile, variante diverse (ritmuri diverse), pe ambele picioare sau pe câte unul, cu deplasare înainte, înapoi sau lateral, se execut în finalul variantelor respective, fiind mai solicitante. Sunt urmate doar de acceler ri sau sprinturi scurte şi mişc ri de respira ie şi relaxare necesare. - Exerciţii ritmice executate în mers sau alergare. Veriga poate începe cu mers caden at, mers cu accelerarea paşilor, cu b t i din palme, combina ii ale acestora, succesiuni de exerciţii de ordine (front): întoarceri, forma ii şi schimb ri de forma ii, deplas ri în figuri etc. Exerci iile ritmice vor fi înso ite de muzic sau semnale sonore şi se execut pe fiecare m sur sau la dou m suri. Se aleg tempouri adecvate: 4/4, 3/4 sau 2/4 pentru alergare. Ac iunile în deplasare sunt înso ite de mişc ri simple de bra e, trunchi sau picioare completând şi amplificând efectele „înc lzirii” şi influen ele asupra îndemân rii (coordon rii). Exemple: mers caden at cu arcuiri de bra e, cu balans ri şi rot ri, mers fandat cu arcuiri şi ducerea bra elor în diferite pozi ii, mers caden at cu îndoiri şi extensii etc. - Sisteme de acţionare cu obiecte şi la aparate ajutătoare (banca). Folosirea obiectelor în veriga a II-a realizeaz sporirea influen elor complexe prin diversificarea exprim rii motrice. Bastoanele manevrate simetric pot contribui la localizarea unor ac iuni, la fixarea unor segmente în pozi ii corecte sau corective. Corzile scurte se folosesc în mişc ri de balans, rot ri, arcuiri sau fixarea unor segmente (asem n tor bastoanelor). Se execut deplasare cu s ritur peste coard cu rotare spre înapoi sau spre înainte. B ncile de gimnastic amplasate în diverse forma ii folosesc drept repere pentru deplasare pe lâng acestea, pe b nci sau peste. Mingile medicale sunt folosite în acest moment ca repere pentru alergare şerpuit printre ele sau cu pas s rit peste acestea etc. Pentru îngreuierea alerg rii se transport una sau dou mingi pe distan e determinate. - Jocuri cu elemente de bază alergare sau sărituri. Fiind deosebit de agreate de copii, jocurile organizate în acest moment trebuie s angreneze to i elevii, s dureze pu in, asigurând densitate mare iar nivelul de solicitare s fie moderat. Exemple: „Plasa şi peştişorii” („N vodul”), „Leapşa” cu limitarea spa iului de joc, „Vr biu ele s lt re e”, „Trenul” (variante cu alergare sau s rituri) etc. În primele clase din ciclul primar se vor folosi în mai mare m sur exerci iile sub form de joc. • Organizarea activităĠii Veriga a II-a a lec iei este organizat în concordan cu con inutul de baz al lec iei, asigurând preg tirea organismului pentru a face fa tipului de efort dominant, naturii şi volumului acestuia. În func ie de aceste elemente, se dozeaz chiar durata verigii. Desf şurându-se în deplasare, forma iile de baz sunt: de deplasare în şir, în coloan câte doi, mai rar, câte trei. Se înva şi se consolideaz procedeele de deplasare în figuri: diagonal, şerpuit, bucle, desfaceri, al tur ri, contopiri. Unele deplas ri în figuri sunt folosite pentru a valorifica optim spa iul de lucru, ca de exemplu: se lucreaz în sal mic , iar deplas rile utile sunt şerpuiri, desfaceri şi al tur ri (pe centru, câte doi), în linii de 4-6 elevi, cu revenire în şir pe laturi etc. Se pot stabili exerci ii specifice pentru fiecare latur a terenului, profesorul/înv torul observând şi corectând execu iile. De asemenea, întreaga verig se poate desf şura în perechi sau chiar în perechi cu câte un obiect (minge, baston, coard ). Veriga III: Influenţarea selectivă a aparatului locomotor • Durata verigii: 8-10 minute. Con inutul verigii aprofundeaz „înc lzirea” prin prelucrarea analitic a principalelor grupe musculare şi articula ii, dar efectele acestora sunt resim ite de întreg organismul. Sistematizarea şi dozarea corect a exerci iilor sunt condi ii esen iale în ob inerea efectelor benefice. • Obiective instructiv-educative - Educarea ţinutei corecte a corpului prin formarea senza iilor kinestezice corespunz toare şi prin tonificarea musculaturii de postur . - Corectarea deficienţelor de atitudine (habituale) sau fizice prin ac iuni cu caracter corectiv localizate şi prin influen area calit ilor motrice deficitare. - Formarea bazelor generale ale mişcărilor. Pentru elevii mici (clesele primare sau primele clase gimnaziale) este necesar însuşirea unor no iuni esen iale privind caracteristicile formei şi con inutului mişc rilor. Se înva sensul no iunilor de pozi ii, mişc ri, direc ie, sens, amplitudine, planuri, axe, viteza şi for a mişc rilor. Se formeaz bazele cunoaşterii schemei corporale şi a posibilit ilor proprii de mişcare: se perfec ioneaz astfel rela ia individului cu mediul. - Influenţarea calităţilor motrice ca: îndemânarea (coordonare, precizie, aten ie distributiv , echilibru, orientare spa io-temporal , bagaj motric), mobilitate articular şi suple e, detent . - Educarea respiraţiei prin ac iuni specifice înso ite de mişc ri ale membrelor şi trunchiului. Între exerci iile complexului analitic se practic exerci ii de gimnastic respiratorie (tip Yoga) cu rol de revenire a indicilor respiratori la nivel optim. Se exerseaz astfel tehnici respiratorii, se înva respira ia corect ca amplitudine şi în rela ie cu exerci iul fizic. - Formarea obişnuinţei de a practica exerciţii analitice, complexe, înv ate în cadrul verigii a IIIa, în mod independent în func ie de motiva ie: pentru înviorare, pentru schimbarea dominantei psihice, pentru men inerea poten ialului de mişcare, pentru men inerea st rii de s n tate şi func ionalit ii aparatului locomotor etc. Obişnuin a se formeaz prin repetare perseverent şi pe baze motiva ionale. - Pregătirea organismului pentru relizarea temelor lecţiei. Se urm reşte prelucrarea preponderent a func iilor şi segmentelor solicitate în activitatea care urmeaz . Îndeplinirea acestor obiective realizeaz preg tirea general a organismului, aceasta fiind completat cu ac iuni de înc lzire special înainte de efectuarea sarcinilor motrice care reclam aceasta. • Sisteme de acĠionare Se practic exerci ii cu caracter de îndemânare, mobilitate, în pozi ii corecte şi corective, favorabile proceselor de creştere şi dezvoltare. Exerci iile cu caracter de întindere sau relaxare se efectueaz cu arcuiri şi sunt dozate corespunz tor nivelului de posibilit i al elevilor. Exerci iile pentru educarea reflexului de postur , pentru tonificarea musculaturii de postur se execut în pozi ii corective, în mod simetric şi compensator. În acest sens se folosesc exerci ii libere, cu îngreuiere redus , în perechi, cu autorezisten . Se efectueaz exerci ii din urm toarele grupe: exerci ii libere, cu obiecte (mingi uşoare, mingi medicale de 2-3 kg., bastoane, corzi, cercuri, m ciuci etc.), la aparate ajut toare (banca de gimnastic , scara fix ), cu aparate ajut toare (banca de gimnastic ), în perechi, în grup. Ac iunile pot fi executate pe loc, lucru ce permite o mai precis localizare a efectelor, în deplasare sau sub form de joc (variante la jocul „Mingea din mân în mân ”). Sunt programate în func ie de complexitatea structurilor, respectând principiul accesibilit ii. Exerci iile de respira ie efectuate repetat şi în condi ii igienice sunt corelate cu mişc ri menite s favorizeze amplitudinea actului respirator, s formeze obişnuin a de a respira în momentele optime în func ie de pozi ia corpului sau efortul la care este supus. În principu se inspir în momentul în care corpul este extins şi se expir în momente de grupare, ca de exemplu: Stând: ducerea bra elor lateral-sus şi inspir; sprijin stând ghemuit cu expir; culcat dorsal cu inspir; trecere în aşezat cu îndoire înainte – expir. Mişc rile de respira ie se execut dup fiecare 2-3 exerci ii analitice şi în finalul complexului. Se asigur astfel cursivitate şi randament ac iunii de preg tire a organismului (înc lzire). Cu aceast ocazie se înva ac iuni de relaxare segmentar sau general , ac iuni aplicabile în orice situa ii de efort: sesizarea contrastului între încordare şi relaxare a musculaturii, scuturarea membrelor, leg narea membrelor, ac iuni de întindere sau suspendare (atârnare), automasaj. Exerciţiile care compun veriga a III-a a lecţiei se efectuează în următoarea succesiune motivat din punct de vedere fiziologic şi metodic. 1. Exerciţii cu caracter de coordonare Ac iuni simple ale membrelor dar care sunt deplasate succesiv sau simultan, în mod simetric sau asimetric, în planuri şi axe diferite. Efortul fizic este redus, dar solicit aten ie distributiv . Dozarea acestor exerci ii are drept criteriu multitudinea ac iunilor simultane şi diversitatea planurilor şi axelor în care se execut . Exemplu: Pozi ia ini ial (P.I.) – Stând: T1 – pas înainte cu piciorul stâng cu ducerea bra ului drept înainte, stângul la um r, privirea spre stânga; T2 – schimbarea pozi iei bra elor, privirea spre dreapta; T3 – pas înapoi cu piciorul stâng cu ducerea bra elor sus, privirea sus; T4 – revenire în pozi ie ini ial . 2. Exerciţii pentru braţe – se execut : duceri, îndoiri-întinderi, balans ri, extensii şi arcuiri, rot ri. Se execut în pozi ii stabile sau înso ite de paşi. Exemple: Pozi ia ini ial (P.I.) – Stând dep rtat cu bra ele lateral: T1 – balans al bra elor cu încrucişare înainte-jos; T2 – balans al bra elor lateral; T3-4 – rotarea bra elor prin înainte-jos cu încrucişare, în pozi ia ini ial . sau Pozi ia ini ial (P.I.) – Stând dep rtat cu bra ele îndoite mâinile la piept (coatele lateral): T1-2 – ducerea bra elor lateral şi arcuire; T3-4 – ducerea mâinilor la piept şi arcuire. 3. Exerciţii pentru picioare – se execut : balans ri, îndoiri şi întinderi, fand ri. Se execut cu arcuiri, înso ite de pozi ii sau mişc ri de bra e care confer un caracter complex, estetic al ac iunilor de baz (pentru picioare) şi men in starea de mobilizare a bra elor. Exemple: P.I. – Stând cu bra ele lateral: T1 – îmbr işarea genunchiului stâng la piept; T2,4 – revenire în pozi ia ini ial ; T3 - îmbr işarea genunchiului drept la piept. sau P.I. – Stând cu mâinile pe şolduri: T1 – fandare lateral cu stângul cu ducerea bra elor diagonal, stângul sus; T2 – schimbarea fand rii spre dreapta, bra ele diagonal, dreptul sus; T3 – întinderea piciorului drept în stând dep rtat cu mâinile la umeri; T4 – revenire în pozi ia ini ial . 4. Exerciţii pentru trunchi Se execut exerci ii din urm toarele grupe: aplec ri, îndoiri, extensii, r suciri, rot ri, îndoire cu r sucire. Se aleg acele exerci ii care corespund în cea mai mare m sur solicit rilor din verigile urm toare. Se execut din stând, aşezat, culcat, cu arcuiri şi înso ite, de asemenea, de pozi ii şi mişc ri de bra e sau picioare care localizeaz mişc rile de baz sau realizeaz creşterea amplitudinii acestora (şi a efectelor). Exemple: P.I. – Stând: T1 – pas lateral cu stângul cu ducerea bra elor sus, în extensie; T2-3 – îndoirea trunchiului înainte cu ducerea mâinilor spre vârfurile picioarelor şi arcuire; T4 – revenire în pozi ia ini ial . sau P.I. – Stând dep rtat cu mâinlie la umeri: T1 – îndoire cu r sucirea trunchiului şi ducerea mâinii drepte la vârful piciorului stâng; T2-3 – r sucirea trunchiului spre dreapta cu ducerea mâinii stângi la vârful piciorului drept şi arcuire; T4 – revenire în pozi ia ini ial . sau Pozi ia ini ial – Aşezat, sprijin înapoi: T1-2 – îndoirea trunchiului înainte cu ducerea mâinilor spre vârrful picioarelor şi arcuire; T3 – revenire în aşezat cu picioarele dep rtate, sprijin înapoi; T4 – revenire în pozi ia ini ial . 5. Exerciţii cu caracter complex Sunt exerci ii care solicit mai multe zone în condi iile unui efort mai ridicat. Pot fi înlocuite cu elemente analitice simple (dac se lucreaz în sal cu teme din gimnastic ) care au rolul de a mobiliza complex aparatul locomotor, dar se şi consolideaz cu aceast ocazie, în condi iile unei densit i maxime (lucru frontal). Asemenea elemente analitice sunt: rul ri, stând pe omopla i, stând pe cap, cumpene, podul din culcat, rostogoliri laterale etc. Exemple de exerci ii cu influen complex : Pozi ia ini ial – Stând: T1 – fandare lateral spre stânga cu ducerea bra elor lateral; T2 – schimbarea fand rii în sprijin stând ghemuit pe piciorul drept, stângul întins; T3 – schimbarea pozi iei picioarelor prin s ltare; T4 – trecere în sprijin stând ghemuit; T5 – rulare dorsal în ghemuit cu apucarea genunchilor; T6 – rulare dorsal înainte în stând ghemuit; T7 – s ritur dreapt , pe loc cu ducerea bra elor lateral sus, în extensie; T8 – revenire în pozi ia ini ial . sau Pozi ia ini ial – Aşezat (picioarele apropiate şi întinse): T1 – rulare dorsal înapoi cu ducerea picioarelor întinse peste cap cu atingerea solului deasupra capului cu vârfurile; T2 – îndreptarea corpului în stând pe omopla i (marcat), bra ele pe sol; T3 – revenire în culcat dorsal îndoit; T4 – rulare dorsal înainte în pozi ia ini ial . 6. Exerciţii pentru tonificarea grupelor mari musculare Se urm reşte îmbun t irea tonusului musculaturii f r a produce oboseal accentuat . Exemplu: Pozi ia ini ial (P.I.) – Stând: T1 – trecere în stând ghemuit cu bra ele lateral; T2 – revenire în stând cu mâinile pe şolduri; T3 – trecere în sprijin stând ghemuit; T4 – aruncarea picioarelor înapoi în sprijin culcat facial; T5 – dep rtarea picioarelor prin s ltare; T6 – apropierea picioarelor prin s ltare; T7 – revenire în sprijin stând ghemuit; T8 – revenire în pozi ia ini ial . Sau, în condi ii de sal : Pozi ia ini ial – Aşezat, sprijin înapoi pe mâini: T1 – ghemuirea picioarelor la piept; T2 – revenire în aşezat cu picioarele întinse şi dep rtate; T3 – ridicarea bazinului în sprijin înapoi culcat; T4 – revenire în pozi ia ini ial . În aceast categorie intr şi variante cu flot ri, genuflexiuni, ghemuiri-întinderi etc. 7. Sărituri Se execut s rituri ca mingea pe ambele picioare sau pe unul, cu diferite pozi ii sau mişc ri de bra e. Aceste exerci ii mobilizeaz energic marile func iuni şi sunt dozate pe baza num rului de repet ri, tempoului acestora sau dificult ii ac iunilor. Exemplu: Pozi ia ini ial – Stând: T1,3 – s rituri în dep rtat cu ducerea mâinilor la umeri; T2,4 – s rituri în stând cu picioarele apropiate, cu ducerea bra elor lateral; T5 – s ritur pe piciorul drept cu îmbr işarea genunchiului stâng la piept; T6 – s ritur pe loc pe ambele picioare; T7 – s ritur pe piciorul stâng cu îmbr işarea genunchiului drept la piept; T8 – revenire, prin s ritur , în pozi ia ini ial . sau, variante de s rituri cu deplasare înainte, înapoi, lateral. 8. Exerciţii de respiraţie şi relaxare Ca urmare a s riturilor efectuate, frecven a cardiac şi cea respiratorie cresc accentuat, impunându-se efectuarea ac iunilor pentru revenirea par ial a parametrilor func iilor amintite. Se execut mişc ri de respira ie favorizate de ridicarea bra elor lateral-sus în inspir şi încrucişarea lor la piept cu uşoar aplecare, în expir. Se repet de 6-8 ori, urmate de câteva ac iuni de relaxare (scutur ri, balans ri etc.). Mişc rile de respira ie se efectueaz şi între exerci ii, dar în aşa fel încât s nu afecteze însumarea efectelor prin crearea de pauze prea dese. • IndicaĠii metodice - Exerci iile complexe se înva eventual fragmentar, constituind treptat un bagaj motric cu valoare aplcativ deosebit . Recomand m înv area unui num r de minim 3 complexe de exerci ii diferite în fiecare an de studii. - Tempoul de execu ie este ini ial lent, ritmat, pân se înva , apoi tempoul de execu ie creşte favorizând influen area vitezei de execu ie. - Num rul de repet ri este determinat de dificultatea (complexitatea) ac iunilor, de profunzimea influen elor ce trebuie realizate, de particularit ile elevilor şi de durata total a verigii. Se adopt doz ri de ordinul 4x4 timpi pentru elevii mici, pân la 8x4 timpi pentru elevii claselor mari ale gimnaziului sau în liceu. - Se recomand organizarea verigii în mod riguros în forma prezentat la clasele primare, în gimnaziu, pentru a valorifica integral efectele benefice complexe. La clasele de liceu veriga poate îmbr ca forme diverse: în deplasare, forme de gimnastic aerobic , înc lzire individual etc. - Structura complexului de exerci ii este dependent de baza material , de mediul în care se desf şoar . În condi ii de sal , exerci iile se diversific prin folosirea sprijinului pe sol (parchet, covor) pentru ac iuni în aşezat, culcat, pe genunchi etc. - Dup însuşirea unui volum de exerci ii libere se programeaz structuri cu obiecte, la aparate ajut toare, în perechi etc. - Num rul de exerci ii într-un complex variaz între 5-10 exerci ii. Unii dintre profesori sau înv tori prefer lucrul cu un num r mai mic de exerci ii repetate de mai multe ori, iar al ii prefer num r mare de exerci ii cu un num r mai mic de repet ri. În ambele situa ii, trebuie manifestat exigen a necesar pentru înv area corect a ac iunilor şi pentru informarea elevilor asupra calit ii exerci iilor pe care le execut . - Exerci iile analitice prezentate drept con inut al verigii a III-a por fi utilizate în aceleaşi condi ii metodice ca sisteme de ac ionare în cadrul formelor de organizare a exerci iilor fizice în regimul zilei şcolarului. - Pentru folosirea ra ional a timpului afectat verigii, profesorul/înv torul va lucra înc de la început împreun cu elevii explicând în timp ce lucreaz (prin imita ie). - Se men ine o alur alert pe întreaga desf şurare a verigii astfel c în final F.C. trebuie s ajung în jurul a 140 bătăi/minut, iar F.R. (frecven a respiratorie) la aproximativ 28 resp./minut. - La clasele mai mari, elevii care au însuşit corect complexul de exerci ii pot s lucreze în fa a clasei (cu spatele spre aceasta), iar colegii ac ioneaz prin imita ie. În aceast situa ie, profesorul sau înv torul se ocup de corect ri şi observa ii. • Organizarea activităĠii Procedeul dominant este cel frontal, deoarece timpul afectat trebuie folosit cu randament maxim. Pentru realizarea efectelor scontate, timpul nu poate fi redus, dar nici exersarea nu poate fi accelerat exagerat. Se folosesc forma ii de lucru în linii (câte 4, câte 6), în trepte (câte 3, câte 4), dar şi lucru în semicerc sau cerc dac efectivele sunt mai mici. În aer liber vom avea grij de orientarea forma iei fa de soare (nu cu fa a la soare), fa de zone ce suscit interes, astfel încât elevii s se poat concentra asupra activit ii profesorului sau demonstrantului. Se lucreaz pe grupe sau echipe în ac iuni sub form de joc sau jocuri dinamice cu exersare simultan sau în torent. Se poate organiza veriga pe baz de lucru în perechi f r sau cu un obiect şi chiar individual, independent, în cadrul lec iei. Veriga IV: Dezvoltarea calităţilor motrice viteză sau îndemânare • Durata verigii este de aproximativ 5 minute. Veriga este programat în acest moment al lec iei în situa ia în care organismul este preg tit (înc lzit) pentru a face fa efortului, se afl într-o stare de excitabilitate optim f r a fi obosit. Acestea reprezint condi ii optime pentru influen area vitezei sau îndemân rii. • Obiective instructiv-educative - Dezvoltarea vitezei, a tuturor formelor sale de manifestare (vitez de reac ie, de execu ie, de repeti ie). Ciclul primar şi apoi cel gimnazial reprezint perioade favorabile dezvolt rii vitezei. Se exerseaz tehnologii specifice în condi iile unor eforturi de intensitate. - Dezvoltarea îndemânării generale, prin influen area componentelor sale de baz . Se urm reşte creşterea indicilor de îndemânare, formarea priceperilor prin utilizarea deprinderilor motrice în condi ii complexe şi inedite. Sistemele de ac ionare sunt în general atractive, iar efortul fizic este redus. În anumite condi ii, veriga poate lipsi din lec ie, obiectivele ei fiind îndeplinite prin sisteme de ac ionare similare practicate în alte momente ale lec iei. Cele dou calit i vizate pot fi influen ate prin mijloace specifice, ca obiective unice sau prin sisteme de ac ionare cu influen e complexe (asupra ambelor calit i simultan). Aceasta din urm pare solu ia optim pentru şcolari. • Sisteme de acĠionare a) Tehnologii specifice dezvoltării vitezei: - Alergare de vitez pe distan e mici (10 – 30 m.) f r sau cu întoarcere, sub form de exerci ii atletice, ştafete, jocuri cu element de baz alergare de vitez . Se asigur timp de odihn pân la revenire complet . - Ac iuni prompte la semnale acustice din pozi ii diverse, deplasare pe distan mic (2-3 m.). execu ia a diverse ac iuni func ie de semnalele date (în condi ii de rapiditate). Întreceri gen „Cine execut mai repede şi mai corect?”. - Execu ia repetat a unor ac iuni ciclice: transport („navet ”) pe distan mic ; din stând treceri în sprijin stând ghemuit, aruncarea picioarelor înapoi în sprijin culcat facial, rostogolire lateral în sprijin culcat facial, ridicare rapid în stând. Asemenea ac iuni sunt create de profesor, de înv tor sau elevi şi sunt exersate şi sub form de întrecere. - Jocuri cu element de baz viteza (diferite forme de manifestare): „Prinde bastonul”, „Mingea frige”, „Leapşa”, „Cine execut mai repede?” (variante diverse). - consolidarea alerg rii de vitez ca prob atletic (a componentelor acesteia). b) Tehnologii specifice îndemânării: - Deplas ri (mers sau alergare) în condi ii neobişnuite: în echilibru, pe plan înclinat, cu diverse procedee de deplasare, printre jaloane, peste sau pe sub obstacole. - Arunc ri cu diverse obiecte la distan controlat , la int , cu traiectorii diverse, cu atingerea repetat a solului înainte de int (mingi elastice) etc. - Arunc ri la int succesiv cu diferite obiecte ca form , consisten , greutate. - Arunc ri şi prinderi diverse pe loc, în mers, în alergare, dribling. - Transportul unui num r mare de obiecte uşoare (diferite). - Trasee aplicative cu caracter de îndemânare (efort de complexitate). c) Tehnologii specifice dezvoltării vitezei şi îndemânării Orientarea general const în efectuarea sistemelor de ac ionare pentru dezvoltarea vitezei în regim (condi ii) de îndemânare. Exemple: - Ştafete cu element de transport (obiecte uşoare), echilibru, deplasare în condi ii variabile (cu diverse variante de alergare) sau execu ie rapid a unor ac iuni de manevrare a obiectelor (arunc ri repetate la perete cu vitez ridicat a mingii elastice, transportul repetat al unor obiecte la distan mic , realizarea unor construc ii din bastoane, cuburi, aparate ajut toare sub form de întrecere, suveica simpl sau cu pase speciale) - Organizarea unor jocuri dinamice cu elemente de baz din ac iuni de îndemânare executate cu rapiditate: „Crabii şi creve ii”, „R pirea capelei”, „Provocarea cu trei lovituri”, „Leapşa” cu diverse variante, „Paznicul podului”, „Lupul în şan ”, „Vân torii şi ra ele”, „Asaltul cet ii”, „Şotron” sub form de ştafet cu alergare obligatorie prin careurile indicate etc. - Consolidarea unor structuri din jocurile sportive (începând cu clasele a III-a şi a IV-a), sub form de întrecere: dribling printre jaloane, pe sub sau peste obstacole, dribling sau conducerea mingii alternativ cu ambele bra e sau picioare, deplasare cu voleibalare repetat a mingii, cu men inerea mingii în aer prin lovituri repetate cu capul sau alte segmente. Ac iuni în perechi sub form de întrecere (cu pase în doi) f r a altera tehnica corect sau a comite greşeli regulamentare specifice jocului sportiv respectiv. - Exersarea unor ac iuni preg titoare pentru realizarea temelor de baz , în condi ii de rapiditate şi îndemânare: rul ri diverse, rostogoliri sub form de joc şi întrecere, pase în doi sau trei cu schimb de locuri, pase pe pozi ii viitoare, „Un-doi-uri”, „Naveta”, „Cursa într-un picior”, „Sem natul şi culesul cartofilor” – cu mingi corespunz toare temei din veriga a V-a, lucrul „în oglind ” cu partenerul etc. Astfel de ac iuni cu influen e complexe, cu pondere pe influen area vitezei şi îndemân rii (capacit ii coordinative) sunt atractive şi eficiente. Este important dozarea acestora pentru a nu produce obosirea accentuat şi practicarea, în finalul verigii, a mişc rilor speciale de respira ie şi relaxare. • Organizarea activităĠii Organizarea material presupune selectarea unui num r mare şi variat de obiecte şi aparate ajut toare pentru a realiza o mare diversitate de ac iuni şi o densitate ridicat (având în vedere durata redus a verigii). Clasa este organizat corespunz tor cerin elor de desf şurare a ac iunilor programate: frontal, pe grupe, echipe dispuse în diferite forma ii, dup cum se desf şoar o ştafet simpl , o suveic simpl sau „în stea”, pe şiruri sau rânduri. Se lucreaz în perechi sau chiar în trei (pase în trei cu schimb de locuri). Organizarea exers rii tinde c tre forme ce angreneaz simultan mai mul i executan i sau chiar întregul efectiv. Exemplu: lucru succesiv în cadrul unor ştafete pe distan e mici, lucru succesiv pe 2-4 rânduri, cu alergare de vitez şi întrecere individual , sau lucru simultan (elevii pe dou rânduri), ca în cazul jocului „Crabii şi creve ii” sau „Leapşa” (unul sau doi urm ritori). Veriga V: Realizarea temelor lecţiei • Durata verigii: 20-25 minute. Este veriga fundamental a lec iei, con inutul acesteia confer personalitate lec iei, el fiind programat anticipat şi încadrat într-un sistem (sistemul de lec ii). În aceast verig se îndeplinesc obiectivele instructiv-educative şi se realizeaz scopurile didactice ale lec iei. Procesul de predare-însuşire a cunoştin elor, deprinderilor şi priceperilor motrice se diferen iaz corespunz tor scopurilor didactice, dup cum urmeaz : A. ÎNVĂğAREA ac iunilor motrice noi • Obiective instructiv-educative: - Învăţarea cunoştin elor şi deprinderilor motrice de baz , aplicative şi specifice ramurilor sportive. Se urm reşte ini ierea în mecanismul tehnic de baz al ac iunilor motrice, conform primei etape de formare a deprinderilor motrice. • Sisteme de acĠionare: - exerci ii cu caracter preg titor, apel la cunoştin ele anterioare utile, se ac ioneaz pentru formarea unor abilit i necesare însuşirii corecte; - exersarea analitic sau global , cu folosirea procedeelor metodice de uşurare a ac iunilor (condi ii uşurate); - exersare în condi ii stereotipe; - sisteme de ac ionare pentru prevenirea şi corectarea greşelilor. • Organizarea activităĠii: - Se folosesc materiale didactice, materiale intuitive, mijloace de înv mânt, aparate ajut toare, materiale adecvate nivelului de cunoştin e şi posibilit i ale elevilor, mijloace materiale pentru prevenirea accidentelor: saltele, covor, capitonaje etc. Elevii sunt organiza i frontal, pe grupe, perechi sau chiar individual, corespunz tor cerin elor didactice. În func ie de dificultatea ac iunilor, de riscurile posibile, se lucreaz simultan (pozi ii simple: cump n , start de jos, pozi ii ini iale în arunc ri sau s rituri de pe loc etc.; ac iuni simple: rul ri, rostogoliri, simularea unor arunc ri, deplas ri în pozi ii fundamentale, marcaj-demarcaj etc.). De asemenea, se lucreaz succesiv, cu supravegherea atent a fiec rui elev în parte, sau pe grupe (dispuse pe rânduri), care pot lucra ac iuni diferite. B. CONSOLIDAREA cunoştin elor, deprinderilor şi priceperilor motrice • Obiective instructiv-educative: - Formarea stereotipurilor dinamice; Asigurarea stabilităţii deprinderilor (conform principiilor însuşirii temeinice şi durabilit ii); - Formarea capacităţii de aplicare a deprinderilor • Sisteme de acĠionare: - exersare global (şi analitic ), în condi ii standard; - exersare în condi ii variate: se modific pozi ii ini iale sau finale, condi ii de solicitare (execu ii repetate, f r pauz , exersare în structuri complexe, modificarea ambian ei, obiectelor sau aparatelor etc.), sub form de joc; - exersare în condi ii de întrecere, ştafete, parcursuri aplicative sau jocuri şcoal . • Organizarea activităĠii Elevii dispun de materiale multe, adecvate, de calitate, ceea ce la permite exersarea în condi ii optime, f r alterarea tehnicii de execu ie. Spa iul de lucru s asigure suprafa a necesar în aer liber sau la sala de sport. Elevii sunt organiza i, dup caz, pe grupe, echipe, frontal, perechi sau chiar individual. Tipul de exersare cel mai frecvent utilizat este exersarea succesiv (mai rar simultan ), cu un nivel de solicitare mai mare. C. PERFECğIONAREA cunoştin elor, deprinderilor şi priceperilor motrice În cea mai mare parte a lec iei de educa ie fizic , se urm reşte formarea la elevi a unui bagaj de deprinderi motrice cât mai variat şi cât mai corect privind acurate ea execu iei, conform celor prev zute în Programa şcolar pentru disciplina educa ie fizic . Însuşirea corect a mecanismului de baz a unei deprinderi motrice trebuie s parcurg o perioad mai lung sau mai scurt , în func ie de complexitatea deprinderii motrice de însuşit. Pentru însuşirea oric rei deprinderi motrice este necesar a se parcurge, în ordine, cele trei etape de formare a deprinderilor motrice: de înv are, de consolidare şi de perfec ionare. Deoarece timpul alocat disciplinei educa ie fizic în planul de înv mânt nu este suficient, etapa de perfec ionare se realizeaz în rare cazuri. Este etapa în care mecanismul de baz (stereotipul dinamic) este deja format, din etapa de consolidare, iar exersarea în cadrul acestei etape, solicit condi ii variate şi un num r foare mare de repet ri. Acest lucru se poate realiza doar în cadrul antrenamentului sportiv şi nu în lec ia de educa ie fizic . Totuşi, chiar şi în lec ia de educa ie fizic trebuie s urm rim ca elevii s însuşesc cât mai multe deprinderi motrice şi, pe cât posibil, cât mai aproape de perfec iune. • Obiective instructiv-educative: - Formarea capacităţii de a opera creator cu cunoştinţele şi deprinderile însuşite, formarea priceperilor motrice; - Formarea capacităţii de generalizare (utilizarea achizi iilor în activit i cu caracter aplicativ). • Sisteme de acĠionare: - execu ia deprinderilor însuşite, cu indici spori i de rapiditate şi îndemânare. Se organizeaz sub form de competi ie; - execu ii în leg ri şi combina ii (tehnico-tactice), cu un nivel ridicat de acurate e tehnic şi solicitare fizic ; - efectuarea exerci iilor liber alese, create şi prezentate de elevi în condi ii de concurs (condi ii regulamentare); - structuri tehnico-tactice executate în condi ii de competi ie, probe desf şurate global, cu obiective de performan ; - joc bilateral în condi ii regulamentare; - organizarea de parcursuri aplicative complexe, problematizante. • Organizarea activităĠii În condi ii de perfec ionare a deprinderilor, elementele de organizare trebuie s r spund cerin elor specifice. Materialele utilizate sunt cele de competi ie (concurs, joc), adic regulamentare. Clasa este organizat pe perechi sau grupe, în situa ia desf şur rii activit ii sub form de joc (sportiv sau dinamic) sau individual, în situa ia unor probe atletice sau de gimnastic . - Exersarea presupune solicitare superioar în condi ii de concurs, fiind supus rigorilor regulamentare sau ale unor sarcini motrice inedite. D. VERIFICAREA nivelului de însuşire a cunoştin elor, deprinderilor, priceperilor şi de dezvoltare a calit ilor motrice Activit ile de verificare şi apreciere se desf şoar pe întreg parcursul lec iei, ceea ce reprezint un factor esen ial al calit ii procesului didactic. • Obiective instructiv-educative - verificarea şi aprecierea rezultatelor ob inute în raport cu obiectivele propuse la un moment dat; - educarea capacit ii de autocunoaştere şi autoevaluare obiectiv a activit ii în cadrul lec iei şi în activitatea independent ; - evaluarea obiectiv a rezultatelor ob inute de elevi, concretizat prin notare. • Sisteme de acĠionare - verificarea curent pe parcursul lec iei, ca form de dirijare a activit ii c tre îndeplinirea integral a obiectivelor; - aplicarea testelor, probelor de control, verificarea îndeplinirii cerin elor. Se organizeaz testarea nivelului atins în realizarea normelor stabilite anterior, prezentate în S.N.Ş.E.; - verificarea prin activit i globale şi întreceri. Se evalueaz nivelul de însuşire a tehnicii specifice şi a performan ei ob inute; - evaluarea nivelului calit ilor motrice, conform tehnologiei S.N.Ş.E. (Sistemul Na ional Şcolar de Evaluare), diferen iat pe clase şi sexe. • Organizarea activităĠii Se utilizeaz materiale adecvate scopului, conform metodologiei unitare. În condi ii de evaluare individual , elevii sunt grupa i pe probe (conform op iunilor), desf şurând activitatea în mod succesiv. Procedeele tehnico-tactice din jocurile sportie pot fi evaluate în condi ii de practicare global (joc bilateral), elevii fiind organiza i pe echipe. • ObservaĠii generale - În ansamblu, sistemele de ac ionare practicate pe parcursul lec iei, în mod special în veriga a V-a, influen eaz în sens pozitiv calit ile motrice. Unele teme de baz , caracterizate prin solicitare fizic important (alergare de vitez , exerci iu complex la sol, joc bilateral), dup însuşirea bazelor tehnicii, pot fi transferate ca mijloace (sisteme de ac ionare), în verigile destinate influen rii calit ilor motrice corespunz toare. - Activit i de înv are se desf şoar şi în alte verigi, dac acestea rezolv optim obiectivele specifice. Exemplu: înv area variantelor multiple ale exerci iilor de ordine şi deplas ri în figuri, în primele dou verigi, forma ii de lucru în veriga a III-a, alergare de rezisten în veriga a VI-a etc. Acest transfer este util şi în cazul unor deprinderi aflate în faza de consolidare şi perfec ionare, în condi ii de solicitare fizic superioar . - Cele patru scopuri didactice descrise nu pot fi prezente simultan în lec ie, ci, conform recomand rilor noastre, cel mult câte dou (alc tuind dou teme de lec ie), în combina ii diverse, constituind lec ii de tip mixt. Se asigur astfel tratarea consistent a celor dou teme proiectate, în timpul afectat verigii. Veriga VI: Dezvoltarea calităţilor motrice forţa sau rezistenţa • Durata verigii: 5-10 minute. • Obiective instructiv-educative: - Creşterea indicilor de forţă sau rezistenţă la nivelul aparatului locomotor şi al musculaturii de postur . Dezvoltarea acestor calit i motrice, frecvent combinate, este impus de nivelul sc zut al indicilor acestora la genera iile tinere. Presupune eforturi substan iale, condi ii de oboseal , motiv pentru care, veriga este plasat dup realizarea temelor propriu-zise. Pe parcursul lec iei, o multitudine de sisteme de ac ionare influen eaz şi aceste calit i, dar în acest moment, ponderea o de in sistemele specializate. • Sisteme de acĠionare: Se utilizeaz exerci ii specifice încadrate în sisteme de ac ionare accesibile şi eficiente: - Pentru dezvoltarea for ei – se efectueaz repet ri de exerci ii cu îngreuiere (obiecte, aparate, partener); exersarea deprinderilor motrice de baz şi aplicative (separat, în parcursuri aplicative, sub form de joc); „circuit” mediu pentru dezvoltarea for ei şi rezisten ei (calitate combinat ). - Pentru dezvoltarea rezisten ei generale – se practic alergare de durat în tempo uniform, moderat (efort aerob), alergare pe teren variat, parcursuri aplicative lungi (repetate), complexe tehnico-tactice repetate, joc sportiv (cumulând timpul afectat în veriga a V-a), „circuit” lung cu con inut adecvat, exerci ii cu îngreuiere redus şi num r mare de repet ri pentru influen area rezisten ei musculare. - Repetarea unor procedee tehnice, cu schimbarea dominantei efortului. Exemple: num r mare de execu ii ale aceluiaşi procedeu tehnic, execu ii în condi ii îngreuiate: num r mare de pase cu mingea elastic sau cu mingea medical , structuri tehnico-tactice din jocuri sportive, executate repetat, exerci ii la sol sau linii acrobatice efectuate repetat (aten ie la momentul apari iei oboselii în acest ultim exemplu). • Organizarea activităĠii Cerin a creşterii atractivit ii verigii impune folosirea a diverse obiecte şi aparate, a formelor de relief apropiate, a condi iilor igienice oferite de p dure, parc apropiat, lac etc. Elevii sunt organiza i pe grupe, echipe (pentru condi ii de joc) sau frontal (repet ri ale unor exerci ii analitice). Procedeul individual este recomandat elevilor cu probleme speciale. Exersarea este diferen iat pe sexe (cel pu in din punct de vedere cantitativ) şi pe nivel de posibilit i. Aceast diferen iere pe sexe se face mai pu in în ciclul primar dar din ce în ce mai evident în cel gimnazial. În situa ia exers rii unor structuri tehnice, în condi ii de îngreuiere, tehnica de execu ie nu trebuie alterat : se întrerupe execu ia la apari ia oboselii accentuate. • ObservaĠii: Con inutul verigii este influen at de dominanta de efort a temelor de baz (temele pot rezolva obiectivele verigii VI, astfel c se poate renun a la organizarea acesteia). Con inutul verigii a VI-a trebuie „cuplat” metodic cu influen ele verigilor anterioare. Condi iile materiale, profilul formelor de relief, condi iile climatice, sezonul, influen eaz (impunând adaptare) con inutul verigii. Particularit ile morfo-func ionale determin diferen ierea individual a solicit rilor şi adoptarea metodelor şi procedeelor. Veriga VII: Revenirea indicilor marilor funcţiuni la nivelul obişnuit (revenirea organismului dup efort) • Durata verigii: 2-3 minute • Obiective instructiv-educative - Reducerea treptat a nivelului efortului fizic şi revenirea indicilor frecven ei cardiace şi respiratorii la nivelul obişnuit. Fa de nivelul ridicat al solicit rilor din veriga anterioar , este necesar trecerea treptat spre valorile ini iale ale indicilor aminti i. Practic, se ini iaz aceast trecere, urmând ca revenirea organismului s continue în perioada ce urmeaz . - Sc derea nivelului excitabilit ii nervoase. Se tinde spre reechilibrarea proceselor nervoase, simultan cu refacerea poten ialului fizic. • Sisteme de acĠionare: - exerci ii simple, cu intensitate redus : alergare uşoar , relaxat şi trecere treptat în mers, jocuri cu nivel de solicitare redus, elemente de dans modern (cu muzic ), interpretare liber a muzicii, elemente din dansuri populare: „hora”, „coasa” etc. - exerci ii speciale pentru relaxarea membrelor, înso ite de mişc ri de respira ie. Se execut scuturarea membrelor, pe loc sau în deplasare, balans ri, altern ri, de contrac ii şi relaxare, ac iuni de întindere (în perechi sau în atârnat la scara fix ), automasaj (exerci iile de respira ie accentueaz expira iile, se efectueaz combina ii diverse de inspir, apnee, expir ca elemente de control al amplitudinii respira iei, se efectueaz respira ii în diferite pozi ii, diverse ac iuni de tip Yoga, elemente de eugenie. - exerci ii pentru educarea reflexului de postur : ac iuni de redresare a pozi iei spatelui, capului şi membrelor (pe loc şi în deplasare). - se practic ac iuni pentru refacerea bunei dispozi ii (refacerea tonusului psihic), sub form de jocuri simple, distractive, ac iuni ritmate, paşi de dans, exerci ii simple în grup. Profesorul/înv torul decide folosirea mijloacelor adecvate st rii psiho-fizice a elevilor, ac ionând pentru refacerea bunei dispozi ii sau temperarea acesteia. • Organizarea activităĠii: În func ie de con inutul adoptat, sunt folosite materiale ajut toare pentru fiecare elev (bastoane, mingi, saltele, sc ri fixe). Clasa este organizat frontal şi lucreaz simultan în perechi sau individual. Se pot organniza echipe care se întrec în cadrul unor jocuri simple, distractive (umflarea baloanelor, men inerea fulgului în aer, conducerea mingii de tenis de mas spre terenul advers – suflând asupra ei etc.). Veriga este prezent în fiecare lec ie, ocazie cu care elevii înva exerci ii speciale pentru relaxare şi exersarea respira iei. Veriga VIII: Încheierea organizată a lecţiei • Durata verigii: aproximativ 2 minute. Este prezent în fiecare lec ie şi are efecte educativ-formative importante. • Obiective instructiv-educative: - educarea capacit ii de apreciere şi autoapreciere prin compararea realiz rilor proprii cu evaluarea f cut de c tre profesor/înv tor şi cu realiz rile colegilor. - Prezentarea bilan ului lec iei din punct de vedere instructiv, al comportamentului elevilor, al nivelului de îndeplinire a obiectivelor lec iei, raportat la sistemul de lec ii din care face parte. • Sisteme de acĠionare - reorganizarea elevilor în forma ia de adunare; - aprecierea comport rii elevilor, a rezultatelor ob inute. Se fac evalu ri (pozitive), eviden ieri, se acord note, se contureaz perspective (optimiste); - se fac recomand ri pentru activitatea independent a elevilor, în mod diferen iat, având în vedere particularit ile individuale. Activitatea independent a elevilor vizeaz practicarea exerci iilor fizice cu scopul elimin rii caren elor privind calit ile motrice, cunoştin ele tehnice sau pentru corectarea deficien elor fizice. Profesorul/înv torul d indica ii adecvate sau alc tuieşte programe pe care elevii le vor îndeplini. Rezultatele acestor activit i pot fi evaluate şi notate obiectiv. • Organizarea activităĠii În veriga a VIII-a, profesorul/înv torul este singurul care ac ioneaz prin mijloace pedagogice. În unele situa ii, elevii pot fi angrena i în evaluarea activit ii proprii sau a colegilor. Nu se utilizeaz mijloace materiale sau forme de activitate fizic . Profesorul/înv torul are în vedere preg tirea psiho-fizic a elevilor pentru activit ile care urmeaz . Aplica ie: Descrie i terminologic şi alc tui i desenele pentru un complex de exerci ii de dezvoltare fizic armonioas , clas la alegere, utilizat în cadrul lec iei de educa ie fizic în veriga „Influen area selectiv a aparatului locomotor”. Preciza i dozarea pentru fiecare exerci iu.